Încălzirea globală crește temperatura în economie. Ce sectoare vor fi afectate

Schimbările climatice se resimt din ce in ce mai puternic în ultimii ani: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, gheața și zăpada se topesc, iar nivelul mării crește. Toate aceste fenomene se răsfrâng deja asupra economiilor țărilor celor mai expuse, putând provoca, în timp, efecte în lanț asupra economiei globale. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii cercetători susțin că vor fi puternic afectate de încălzirea globală transporturile, turismul și agricultura, alții consideră că vor apărea noi suprafețe „înverzite” ce pot fi exploatate cu succes.

 

Un amplu raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), agenție din subordinea Uniunii Europene, dat publicității în 2018, arată că fenomenele meteorologice și climatice extreme care au drept rezultat pericole de genul inundațiilor și al secetei vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai intense în anii ce urmează. „În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără printre anii cu cea mai mare căldură înregistrată instrumental la suprafaţa globului (din 1850), specialiștii estimând că temperaturile globale vor mai crește cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100, ceea ce înseamnă că pot avea loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice”, susține AEM.

În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se înregistrează în sudul continentului şi în regiunea arctică. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest, având un puternic impact asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă, toate acestea ducând la costuri economice considerabile.

 

Costuri economice uriașe

 

Costurile economice ale schimbărilor climatice sunt deja foarte ridicate. Evenimentele climatice extreme în țările membre ale AEM reprezintă mai mult de 400 miliarde de euro din totalul pierderilor economice din anul 1980 și până în prezent. Costurile daunelor directe provocate de schimbările climatice sunt cele mai ridicate în regiunea Mediteraneeană, dar întreaga Europă este afectată de impactul schimbărilor climatice care au loc în afara continentului. Și vorbim aici de efecte comerciale, de afectarea infrastructurii, de creșterea riscurilor geopolitice și de securitate, precum și de fenomenul migrației.

„Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi transporturile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare”, se arată în raportul AEM, intitulat „Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability to air pollution, noise and extreme temperatures in Europe” (Expunere inegală și consecințe inegale: vulnerabilitate socială la poluarea aerului, poluarea fonică și temperaturi extreme în Europa).

 

Transporturile, printre cele mai afectate

 

Potrivit Raportului de sinteză din 2013 al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) referitor la impactul asupra rețelelor de transport „infrastructura de transport este vulnerabilă la temperaturile extreme, precipitații/inundațiile cauzate de râuri și mareele provocate de furtuni care pot duce la deteriorarea drumurilor, căilor ferate, aeroporturilor și a porturilor”.

Este posibil ca temperaturile mai mari și valurile de căldură mai frecvente să cauzeze probleme pentru infrastructura feroviară și rutieră. Drumurile din asfalt pot deveni moi și se pot deforma mai mult sub greutatea vehiculelor, ducând la introducerea restricțiilor de trafic rutier, în special pentru vehiculele de mare tonaj.

 

Micii agricultori vor trăi la limita subzistenței

 

Sectorul agricol este și el unul dintre cele mai vulnerabile la schimbările climatice, opinează specialiștii, fiind de aşteptat ca mijloacele de trai ale multor persoane din mediul rural să fie din ce în ce mai afectate de condiţiile de climă în schimbare care sunt prognozate. Iar riscul nu este distribuit în mod egal. Există diferenţe regionale provocate de secetă şi ploile torenţiale, precum şi diferenţe ţinând de vulnerabilitatea, rezistenţa şi capacitatea de adaptare a micilor fermieri la schimbările climatice. Unul dintre cele mai afectate grupuri de agricultori va fi al celor care practică agricultura de subzistenţă în țări rămase în urmă din punct de vedere tehnologic. Din păcate, România face parte din grupul acestor țări.

 

ONU: Săracii vor deveni și mai săraci

 

Agenția Europeană de Mediu evidențiază o realitate dură : „persoanele care sunt deja dezavantajate, din punct de vedere al situației socio-economice sau al vârstei vor fi mult mai afectate de pericolele de mediu generate de schimbările climatice”.

Aceeași părere este împărtășită și de experții ONU: săracii vor deveni și mai săraci, unii dintre ei fiind nevoiți să migreze, dacă nu vor să moară de foame.

„Chiar dacă obiectivele actuale sunt îndeplinite, zeci de milioane de oameni vor fi și mai săraci, ceea ce va duce la răspândirea migrației din cauza foametei”, a declarat raportorul special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului, Philip Alston.

Acesta a subliniat că schimbările climatice „amenință să anuleze ultimii 50 de ani de progrese în dezvoltare, sănătate globală și reducerea sărăciei”, putând „împinge mai mult de 120 de milioane de oameni în sărăcie până în 2030, cu cel mai mare impact în țările, regiunile sărace și locurile în care oamenii săraci trăiesc și muncesc”.

„Mulți vor trebui să aleagă între înfometare și migrare. În mod cert, în timp ce oamenii săraci sunt responsabili doar pentru o parte din emisiile globale, vor suporta schimbările climatice și vor avea cea mai mică capacitate de a se proteja”, a spus Alston. „Riscăm un scenariu de„ apartheid climatic” în care bogații plătesc pentru a scăpa de supraîncălzire, foame și conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere”.

Schimbările climatice au implicații imense, dar în mare măsură neglijate. Dreptul la viață, dreptul la hrană, dreptul la locuințe și apă vor fi afectate dramatic. Dar la fel de important va fi și impactul asupra democrației, deoarece guvernele se luptă să facă față consecințelor și să-i convingă pe oameni să accepte transformările sociale și economice majore necesare. „Într-un astfel de cadru, drepturile civile și politice vor fi extrem de vulnerabile”, a spus raportorul special al ONU.

 

Punctele cele mai vulnerabile din Europa

Toate regiunile din Europa sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice, însă anumite regiuni vor fi expuse mai mult decât altele.

Previziunile arată că sudul și sud-estul Europei vor fi puncte fierbinți în ceea ce privește schimbarea climei, având în vedere că aici se așteaptă cele mai multe efecte negative.. Aceste regiuni se confruntă deja cu creșteri semnificative ale temperaturile pozitive extreme, dar și cu scăderi ale precipitațiilor și debitelor râurilor, ceea ce a sporit riscul de perioade de secetă severă, având ca efecte productivitatea slabă a culturilor, pierderi ale biodiversității și incendii forestiere.

De asemenea, zonele de coastă și zonele inundabile din părțile vestice ale Europei sunt și ele considerate a fi puncte fierbinți, fiind supuse unui risc sporit de inundații în urma creșterii nivelului mărilor și a furtunilor. Ecosistemele și activitățile umane din regiunea Arctică vor fi și ele puternic afectate, mai ales ca urmare a unei creșteri rapide ale temperaturilor aerului și mării, precum și a fenomenului asociat de topire a stratului de gheață de pe uscat și din mare.

 

Uniunea Europeană încearcă să ia măsuri

 

Uniunea Europeană s-a angajat să abordeze schimbările climatice şi a impus obiective climatice şi energetice ambiţioase pentru anul 2020. Pachetul UE pentru climă şi energie (care a stabilit „obiectivele 20-20-20”) este un pachet legislativ cu caracter obligatoriu, aprobat în decembrie 2008, pentru a se asigura că UE realizează o reducere de 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile din 1990; o creştere a cotei consumului UE de energie produsă din surse de energie regenerabilă la 20%; şi o îmbunătăţire cu 20% a eficienţei energetice.

O altă iniţiativă care vizează limitarea impactului schimbărilor climatice este Protocolul de la Kyoto, prin care ţările UE-15 s-au angajat să reducă emisiile lor colective cu 8% sub nivelurile din 1990 până în anii 2008-201217. În numeroase ţări europene există programe naţionale care să reacţioneze la efectele schimbărilor climatice.

De exemplu, Germania a instituit Iniţiativa Naţională pentru Climă, care sprijină măsurile eficiente de protecţie a climei, precum reducerea emisiilor, eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile.

În Spania, obiectivul Planului Naţional de Adaptare la Schimbările Climatice (PNACC) este de a „integra adaptarea la schimbările climatice în procesele de planificare ale tuturor sectoarelor sau sistemelor relevante”.

 

Există și optimiști !

 

În ciuda studiilor pesimiste pomenite mai sus, există și cercetători care sunt de părere că schimbările climatice pot avea și efecte pozitive, dând ca exemplu îmbunătățirea condițiilor pentru agricultură în regiuni apropiate de Polul Nord.

Un studiu realizat de Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York, bazat inclusiv pe date furnizate de cercetători de la Universitatea din Beijing, China, demonstrează că, surpriză, planeta a înverzit. Seturile de date furnizate de sateliții NASA și NOAA arată că avem o creștere a vegetației pe o întindere cuprinsă  între 25% și 50% din suprafața Pământului, în timp ce doar pe 4% avem  o scădere netă.

„Înverzirea planetei are și un efect climatic net: plantele devin mai numeroase și mai robuste, eliminând anual din atmosferă cantități din ce în ce mai mari de carbon derivat din CO2, pe care îl stochează în propriile țesuturi”, se arată în studiul citat.

Pe de altă parte, datele oficiale, publicate în 2016 de Environmental Protection Agency (EPA), agenție independentă a guvernului federal al SUA, arată clar că nu există o creștere semnificativă a valurilor de căldură în ultimii ani. Din contră, este remarcabil faptul că, în perioada 1930-40, valurile de căldură au fost de circa 6 ori mai numeroase decât cele recente, deși încălzirea globală era pe-atunci departe de ceea ce este astăzi.

Același studiu demontează ideea că încălzirea globală ar spori numărul deceselor, argumentând că mai degrabă frigul are acest efect.

 

Măsurile contra încălzirii globale, efecte perverse

 

Un alt studiu, realizat de un grup de cercetători din cadrul The International Institute for Applied Systems Analysis și publicat în Nature Climate Change compară opt modele diferite ale efectelor climatice asupra agriculturii cu costurile și efectele politicilor de ameliorare a încălzirii globale, după care analizează efectele subsecvente asupra securității alimentare și riscurilor de foamete.

Modelele studiate arată că, până în 2050, schimbările climatice ar putea fi responsabile pentru creșterea cu circa 24 – 50 milioane a numărului de oameni care vor suferi de foame. Totuși, susțin autorii, dacă se vor lua măsuri dure împotriva încălzirii globale, adică dacă agricultura va fi supusă unor taxe pe carbon sau un sistem comprehensiv de tip cap-and-trade al emisiilor de gaze se va aplica tuturor sectoarelor economice, creșterea prețurilor alimentelor va fi așa de mare încât între 78 și 170 milioane se vor confrunta cu riscurile înfometării !

1 Trackback / Pingback

  1. Schimbările climatice: Cât de benefice sau dăunătoare sunt efectele şi ce sectoare vor fi afectate - România365

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*