Schimbările climatice: România trebuie să-și modifice felul în care produce energie. Costurile sunt uriașe.

Strategia națională privind schimbările climatice arată că sectorul de furnizare a energiei este responsabil de 58% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, iar intensitatea emisiilor din întreaga economie românească depăşeşte semnificativ media UE.

Intensitatea emisiilor economiei românești, deşi în scădere de 3,3 ori față de nivelul din 1989, a fost încă mult mai mare în 2010 decât în multe alte ţări: de 2,8 ori peste nivelul UE, de 2,1 ori peste media OCDE şi cu 7% mai mare decât media globală.

Iar scăderea emisiilor din sectorul energetic are la bază mai mult reducerea activității industriale decât implementarea de tehnologii nepoluante. Între 1992 și 2012, consumul final de energie (CFE) pe sectoare de activitate a scăzut semnificativ cu 42%, în timp ce a crescut în sectoarele rezidențial (57%), transport (60%) și servicii (300%).

Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie din România. În 2010, acest sector a reprezentat 36% din cererea totală de energie la utilizatorii finali, biomasa solidă și gazele naturale fiind cei mai importanți combustibili.

Rețelele electrice sunt prea vechi, iar centralele trebuie retehnologizate

Costurile pentru reducerea emisiilor sectorului energetic sunt în fruntea unui necesar deja mare de investiţii pentru retehnologizarea centralelor perimate pe bază de combustibili fosili şi sunt sporite şi mai mult de caracterul funcţionării intermitente a centralelor regenerabile care le înlocuiesc.

80% din centralele generatoare existente pe bază de combustibili fosili şi 60% din reţelele de distribuţie a energiei electrice din ţară sunt deja vechi, iar modernizarea centralelor pe bază de combustibili fosili din ultimii 20 de ani a avut beneficii reduse. Înlocuirea unei capacităţi existente atât de masive cu o capacitate nouă este dificilă sub aspect financiar.

„Această capacitate va fi înlocuită parţial cu energie regenerabilă, ceea ce aduce o altă dificultate. Expansiunea energiei eoliene şi solare este costisitoare, dar şi dificilă din punct de vedere tehnic. Întrucât energia eoliană şi solară constituie resurse variabile şi nu oferă angajamente de capacitate pentru sarcina de vârf, sporirea pătrunderii lor va necesita o capacitate complementară pentru sarcina de vârf”, se arată în strategia națională.

Investiții de cel puțin 28 miliarde de euro

Sistemul de producere şi distribuţie a energiei electrice va necesita costuri de investiţii în valoare de 28 miliarde de euro în valoarea de referinţă pentru perioada 2015-2050, pentru a satisface cererea.

Investiţia creşte la 40 miliarde de euro (valoare actualizată) pentru scenariul Verde (care prevede reducerea emisiilor de GES la nivel UE până în 2030 cel puțin 40% faţă de 1990) şi la 64 miliarde de euro pentru scenariul Super Verde (reducerea cu 80% față de 1990).

În plus, scenariul Super Verde elimină aproape complet emisiile din sectorul energetic până în anul 2050, iar acest lucru este costisitor: aproape toate centralele electrice pe bază de combustibili fosili vor fi înlocuite până în 2050 cu producerea de energie regenerabilă care implică o utilizare intensivă a capitalului.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, obiectiv strategic

Cel puțin pe hârtie, România și-a propus să reducă emisiile de CO2 aferente activităţilor energetice, cunoscând faptul că intensitatea emisiilor de CO2 ale mixului energetic actual în România depăşeşte nivelul mediu al țărilor UE28. Strategia își propune reducerea semnificativă a acestui nivel în comparație cu statele membre cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de CO2, precum Suedia, Franța și Finlanda.

„Acest lucru va necesita investiții susţinute în aprovizionarea cu energie din surse regenerabile și cu emisii reduse de dioxid de carbon, viabile din punct de vedere economic, tehnologii cu înaltă eficiență și cu emisii reduse de carbon, precum și în infrastructura de transport, distribuție și stocare a energiei, care va putea asigura în mod eficient, durabil şi consecvent utilizatorilor finali un mix energetic cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon”, se arată în strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon.

Clădirile trebuie reabilitate termic

În ce privește eficiența energetică îmbunătățită la nivelul utilizatorilor finali, în special în clădiri și în sectoarele industriale, România are un plan ambiţios. Cele mai mari discrepanţe din punctul de vedere al eficienţei energetice între România și țările UE cu cele mai bune performanțe sunt în ceea ce priveşte încălzirea spațiilor și consumul la nivelul industriilor mari consumatoare de energie, precum cea chimică și a metalelor feroase.

„Eforturile de îmbunătăţire a metodelor ineficiente de încălzire a spațiilor vor necesita programe naționale care să sprijine pe scară largă reabilitarea termică a clădirilor, optimizarea alimentării cu agent termic în mediul urban, inclusiv aşezarea serviciilor de încălzire centralizată pe baze viabile, precum și utilizarea unui sistem de tarifare care să reflecte costul gazelor naturale și al energiei termice în sistemele de încălzire centralizată”, arată documentul citat.

Cei cu venituri reduse trebuie ajutați

Pentru sustenabilitatea financiară a aprovizionării cu energie produsă cu emisii reduse de CO2, pentru prețuri realiste ale investițiilor în eficienţă energetică și pentru măsuri de economisire, este esenţială aplicarea unor preţuri economic justificate, care să reflecte în mod adecvat costurile de producţie. Iar acestea vor fi, evident, mari, fapt care va afecta disproporționat grupurile de populaţie vulnerabile economic. Este nevoie de sprijin financiar eficient și bine orientat, astfel încât să asigure accesibilitatea energiei pentru cei cu venituri reduse.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*