Piața locurilor de muncă, schimbată radical de încălzirea globală. Ce meserii vor fi afectate

Schimbările climatice au efecte multiple, inclusiv pe piața muncii. Pe măsură ce industriile și în general toate domeniile afectate de încălzirea globală iau măsuri pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și segmentul social, deja afectat de populația îmbătrânită, se modifică.

Economia și societatea europeană vor fi semnificativ diferite în 2050 față de ceea ce sunt în prezent. Datele demografice arată că societatea va îmbătrâni în mod semnificativ, ceea ce presupune implicații potențiale asupra sustenabilității finanțelor publice. Pe de altă parte, populația noastră va fi mai bine pregătită să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor. Aceste tendințe vor facilita tranziția, care, la rândul ei, va induce creștere în noile sectoare.

Potrivit ultimei Strategii Naționale privind Schimbările Climatice, cu aplicabilitate până în 2030, în Uniunea Europeană există deja 4 milioane de „locuri de muncă ecologice”. Noile investiții în modernizarea industrială, în transformarea în materie de energie, economia circulară, mobilitatea curată, infrastructura verde și albastră și în bioeconomie vor crea posibilitatea ocupării unor locuri de muncă noi, locale și de înaltă calitate. În urma acțiunilor și politicilor destinate punerii în aplicare a obiectivelor UE în materie de climă și energie pentru 2020, forța de muncă din UE a crescut deja cu 1 %-1,5 %, iar această tendință va continua.

Ce locuri de muncă vor fi afectate

În timp ce numărul de locuri de muncă este în creștere în sectoarele construcțiilor, agriculturii și silviculturii, precum și în cel al energiei din surse regenerabile, pentru o serie de sectoare, tranziția s-ar putea dovedi dificilă. Ar putea fi afectate în mod special regiunile ale căror economii depind de activități care fie sunt așteptate să cunoască un declin, fie vor trebui să se transforme în viitor. Este posibil să fie afectate sectoare cum ar fi mineritul, explorarea petrolului și a gazelor sunt susceptibile să fie afectate. Sectoarele energointensive, cum ar fi siderurgia, industria cimentului și industria chimică, precum și producătorii de automobile vor cunoaște o reorientare către noi procese de producție pentru care vor fi necesare noi competențe. Regiunile care depind economic de aceste sectoare vor întâmpina provocări, multe dintre ele fiind situate în Europa Centrală și de Est, adesea în state membre cu venituri reduse.

Alte locuri de muncă existente vor trebui transformate și adaptate la noua economie. Gestionarea acestei schimbări impune luarea în considerare atât a unei eventuale reduceri sau îmbătrâniri a forței de muncă în UE, cât și a înlocuirii crescânde a forței de muncă în contextul schimbărilor tehnologice care includ digitalizarea și automatizarea.

De exemplu, zonele rurale vor trebui să mențină o forță de muncă suficient de calificată pentru a face față solicitărilor în creștere și în schimbare din sectoarele agricol și forestier, în condițiile în care se confruntă cu o scădere a populației rurale.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii, tranziția reprezintă o oportunitate, însă creează și provocări specifice cum ar fi accesul la competențe și la finanțare, pentru care trebuie să se găsească soluții.

Se pot accentua diferențele sociale

Aceste provocări ar putea accentua disparitățile sociale și regionale din UE, precum și împiedica eforturile de decarbonizare. Prin urmare, procesul ulterior de modernizare profundă va trebui să fie bine gestionat, asigurându-se o tranziție echitabilă și acceptabilă pentru toți din punct de vedere social, în spiritul incluziunii și al solidarității. Consecințele sociale ale tranziției nu pot fi abordate post factum. Atât UE, cât și statele membre trebuie să ia în considerare încă de la început implicațiile sociale și să aplice pe deplin toate politicile relevante pentru a răspunde acestei provocări.

„Bugetul UE, politica de ocupare a forței de muncă și politica socială, precum și politicile de coeziune pot reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE. Inițiativele regionale în curs lansate de Comisia Juncker, cum ar fi platforma și proiectele-pilot care vizează regiunile aflate în tranziție cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon, marchează un pas în această direcție și ar trebui consolidate având în vedere necesitățile viitoare. Mai mult, ar trebui asigurată implicarea partenerilor sociali în pregătirea unor asemenea măsuri de tranziție”, se arată în Strategia Națională.

Riscul de sărăcie, combătut prin recalificare

Dezvoltarea competențelor este un element esențial. Oamenii vor avea nevoie nu numai de competențe profesionale specifice, ci și de „competențe-cheie” în domenii cum ar fi știința, tehnologia, ingineria, matematica (competențe STIM). Este esențial să se investească în recalificarea și în ridicarea nivelului de calificare a populației noastre, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.

„Dacă nu se aplică măsuri adecvate de reglementare sau de atenuare, tranziția prezintă riscul de a afecta în mod disproporționat persoanele cu venituri reduse, ceea ce conduce la o anumită formă de sărăcie energetică”, arată Guvernul României în ultima sa strategie privind schimbările climatice.

Potrivit acesteia, riscul de sărăcie trebuie abordat cu prioritate. În cele mai multe state membre, clienții vulnerabili pot beneficia de tarife reglementate la energie, însă aceste tarife pot altera semnalele pieței și pot reduce eficacitatea politicilor privind eficiența energetică sau pot împiedica implementarea unor tehnologii cum ar fi contoarele inteligente.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*