România pierde 3 hectare de pădure pe oră. Cum încearcă statul să remedieze problema pentru a atenua efectele schimbărilor climatice

Pădurile au un rol esențial în menținerea caracteristicilor climei. La nivel global, defrișarea pădurilor este una dintre cauzele principale ale fenomenului de schimbare climatică.

Din păcate, fenomenul tăierilor ilegale de pădure este foarte răspândit în lume și în România, Greenpeace avertizând că țara noastră pierde câte trei hectare de pădure pe oră, în special în Bucovina, care a devenit din nou ținta defrişărilor ilegale pentru că deţine una dintre cele mai mari suprafeţe împădurite din ţară.

În încercarea de a compensa defrișările masive din ultimii ani, statul a reglementat regenerarea pădurilor, dar rezultatele avansează în pași de melc.

Astfel, anul trecut, potrivit ultimelor date statistice furnizate de INS, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 27.043 hectare, cu 2.462 hectare mai puţin faţă de anul 2014. Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 17.972 hectare (66,5%) au fost regenerări naturale, cu 676 hectare mai mult decât în anul 2017, în timp ce 9.071 hectare (33,5%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 1665 hectare mai puţin faţă de anul precedent.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2018, 26,0% din suprafaţa totală regenerată a fost realizată în regiunea Nord–Est, 18,0% în regiunea Nord–Vest, 16,6% în regiunea Centru, 11,9% în regiunea Vest, 9,5% în regiunea Sud–Est, 9,0% în regiunea Sud–Muntenia, 8,6% în regiunea Sud–Vest Oltenia, şi 0,4% în regiunea Bucureşti–Ilfov.

România are cea mai mare suprafață de păduri naturale din Europa

Pe de altă parte, statisticile arată că România dispune de cea mai mare suprafaţă intactă de păduri naturale şi regenerate natural din Europa, sector ce poate compensa circa 19% din emisiile totale anuale nete ale ţării provenind de la celelalte sectoare ale economiei naţionale.

Potrivit ultimei Strategii Naționale privind schimbările climatice, care stabuilește planul de acțiune până în 2030, în România, unde pădurile acoperă aproximativ 27% din suprafaţa țării, gospodărirea durabilă a fondului forestier poate conduce la rezultate imediate în sensul diminuarii efectelor schimbărilor climatice.

Ca atare, strategia subliniază faptul că, dintre activităţile silvice, împădurirea reprezintă cel mai semnificativ potenţial de stocare a carbonului şi reducerea emisiilor, existând numeroase oportunităţi de împădurire în România.

Rezultatele preliminare ale inventarului terenurilor degradate (pentru 16 dintre cele 41 de judeţe excluzând Municipiul Bucureşti), realizat de MADR, în vederea elaborării programului naţional de reabilitare a terenurilor degradate arată că 836.475 ha sunt degradate, dintre care aproximativ 115.129 ha se pretează la reabilitare prin împădurire (MADR, 2012).

Majoritatea suprafațelor afectate de degradare sau care oferă un câștig sub limita eficientei economice din alte folosințe sunt distribuite pe întreg teritoriul ţării, dar în general oportunitățile semnificative de împădurire constau în terenuri din zona sudică a României.

Principalele obiective strategice pentru reducerea impactului schimbărilor climatice prin intermediul sectorului forestier sunt prezentate în continuare.

Gestionarea pădurilor existente pentru stocarea carbonului

Pădurile sunt importante pentru absorbţia CO2 din atmosferă iar silvicultura în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atenuând astfel efectele schimbărilor climatice. Cantitatea anuala de CO2 sechestrată de pădurile gospodărite ale României se cifrează la aproximativ 20 milioane de tone CO2.

Pădurile ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin: arboretele regenerate natural ce asigură o întrerupere foarte scurtă a acoperirii solului şi pierdere redusă de creștere; controlul dăunătorilor şi altor factori biotici şi abiotici, şi mai ales a incendiilor de pădure; prevenirea degradării pădurilor; creşterea accesibilităţii fondului forestier pentru a facilita administrarea şi valorificarea durabilă a resurselor forestiere.

Succesul în implementarea măsurilor va fi măsurat prin cantitatea de carbon captat, comparativ cu o valoare de referinţă, precum şi prin calcularea costului marginal pe tonă de carbon captat în diferite programe.

Extinderea suprafeţelor împădurite

Extinderea suprafeţelor împădurite conduce la creşterea gradului de sechestrare a carbonului în rezervoare ecosistemice, în special la începutul vârstei mijlocii a creșterii arboretelor.
Rezultatele preliminare ale inventarierii terenurilor degradate (pentru 16 din 41 de judeţe excluzând Municipiul Bucureşti) au identificat aproximativ 115.129 ha de terenuri degradate ca fiind potrivite pentru reabilitare prin împădurire.

Împădurirea terenurilor agricole degradate şi agricole neeficiente economic, ca şi realizarea de perdele forestiere pe terenurile agricole reprezintă acțiuni de însemnătate aparte pentru România, din multiple perspective, inclusiv în ce privește reducerea emisiilor.

De asemenea, împădurirea ar putea prezenta beneficii complementare, oferind inclusiv alte servicii esenţiale de mediu cum ar fi reducerea eroziunii solului, reducerea impactului inundaţiilor şi reducerea temperaturii la nivelul solului, benefice pentru alte sectoare ale economiei naţionale.

Încurajarea gospodăririi durabile a pădurilor aflate în proprietate privată

Pentru a consolida managementul durabil al pădurilor cu funcții de producție aflate în proprietate privată, Guvernul are următoarele obiective: (i) furnizarea de îndrumare pentru managementul durabil al pădurilor, mai degrabă decât norme legale și tehnice prescriptive (ii) simplificarea cerintelor privind administrarea pădurilor, (iii) furnizarea de sprijin tehnic pentru introducerea de tehnologii inovatoare în domeniul gestionării pădurilor, al recoltării de masă lemnoasă și al adăugării de valoare pe lanţul de procesare al lemnului, (iv) furnizarea de stimulente și oportunități micilor proprietari de păduri pentru a-i încuraja să se asocieze, beneficiind astfel de facilităţile economiei de scară, și (v) îmbunătățirea și extinderea accesibilității fondului forestier.

Accesul rutier bine planificat și întreținerea căilor de acces rutier pot avea o contribuție pozitivă la reducerea impactului schimbărilor climatice, deoarece permite atât aplicarea adecvată a măsurilor tehnice prevăzute în planurile de management al pădurilor, cât şi monitorizarea continuă a stării de sănătate a pădurilor, contribuind şi la diminuarea emisiilor prin prevenirea și stingerea incendiilor și a infestărilor cu dăunători.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*