Incidentul nuclear din Rusia și teama de un nou Cernobîl. Ce spun autoritățile române despre riscul de radiații

Incidentul nuclear din Arhangelsk, în nordul Rusiei, care a avut loc pe 8 august și s-a soldat cu 7 morți, însoțit de lipsa de explicații clare și transparente din partea autorităților ruse, a readus în discuție, mai ales în mediul online, pericolul radiațiilor care ar putea afecta Europa. Zvonurile și informațiile neverificate despre un nor radioactiv care ar pluti chiar și deasupra României au ajuns să fie negate oficial, duminică seară, de mai multe instituții ale statului român, care au dat asigurări că nivelul de radioactivitate nu a prezentat nicio creștere neobișnuită în ultima vreme.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) au dat publicității, duminică seară, un comunicat comun în care spun că nu există date care să confirme sau să indice existenţa unor factori de risc radiologic pentru populaţia României. ANPM şi CNCAN informează că măsurătorile făcute în ţară, din 8 august până duminică, arată că în România nu există nicio modificare a fondului natural din punct de vedere a radioactivităţii mediului. „CNCAN, ANPM împreună cu IGSU precizează că nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu“.

Conform comunicatului amintit, ​Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului monitorizează permanent radioactivitatea mediului pe teritoriul României, prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM). Cele trei instituții amintite precizează că nici la nivel internaţional nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului. CNCAN rămâne în contact permanent cu Centrul de Incidente şi Urgenţe din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena şi cu statele cu care România are încheiate tratate bilaterale în cadrul Convenţiei Internaţionale de notificare rapidă în cazul urgenţelor radiologice şi accidentelor nucleare. Totodată, IGSU, ca punct de contact declarat la nivelul Uniunii Europene, menţine permanent legătura cu partenerii noştri la nivel european, iar ANPM raportează datele rezultate în urma monitorizării radioactivităţii mediului efectuate la nivel naţional către platforma europeană EURDEP.

 Frica, întreținută de știri despre problemele din industria nucleară rusă

Autoritățile române au încercat astfel să liniștească publicul, în timp ce presa internațională relata despre noi probleme legate de industria nucleară rusă, în contextul lipsei de încredere în datele comunicate oficial de Moscova și a istoriei ruse de mușamalizare a incidentelor nucleare grave de la Cernobîl încoace.

Un reactor nuclear de la centrala atomică din Beloiarsk s-a oprit automat, duminică, după ce sistemul de siguranță al acestui complex nuclearelectric din Urali a primit un semnal „fals“, potrivit unei subsidiare a Rosatom, corporația rusă de stat cu sediul la Moscova, specializată în energia nucleară. Oprirea a avut loc la primele ore ale dimineții și s-a desfășurat conform unui algoritm de rutină, a susținut compania, care a precizat că fundalul de radiații din centrală și din zona adiacentă nu a prezentat anomalii. Centrala nucleară de la Beloiarsk a fost deschisă în 1964.

Acesta este cel mai recent incident cunoscut referitor la riscul de contaminare radioactivă în Rusia, pe fondul creșterii îngrijorării publice despre siguranța activităților nucleare ale Moscovei.

Anterior, agenția norvegiană de monitorizare a radiațiilor a anunțat, pe 15 august, că a detectat cantități foarte mici de iod radioactiv în aer, la sute de kilometri distanță de Arkhangelsk, oraș din Marele Nord Rus unde a avut loc în 8 august explozia ce a ucis 7 persoane. La 13 august, și agenția federală rusă de meteorologie a anunțat o creștere de scurtă durată a nivelului de radiații din Severodvinsk, în timp ce autoritățile locale spuneau oamenilor că nu au de ce să se teamă.

Fake news și anunțuri panicarde pe rețelele de socializare

Modul în care autoritățile ruse realizează comunicarea publică privind accidentul din 8 august nu face decât să crească nivelul de suspiciune. Iar lipsa de informații oficiale lasă cale liberă fenomenului fake news și  dezinformării.

Comisia Europeană a fost nevoită să publice o dezmințire oficială privind utilizarea în mediul online a unei hărți a Centrului Comun de Cercetare (EU Science Hub – Joint Research Centre), serviciul științific intern al Comisiei Europene, în cadrul unui mesaj care circula pe rețelele sociale online și prin intermediul aplicațiilor de mesagerie gen WhatsApp, prin care oamenii erau avertizați să nu iasă din casă pentru că nori radioactivi ar trece pe deasupra României.

Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, harta în cauză „reflectă media și nivelul maxim al dozelor de radiații gama din ultimele 24 de ore, care provin de la aproximativ 5.000 de stații europene specializate. Fiecare hexagon al hărții reprezintă măsurătorile dintr-o anumită zonă din Europa.

Centrul Comun de Cercetare nu a primit niciun avertisment de la vreun operator al acestor stații care să reflecte îngrijorări privind măsurătorile.

Harta nu are funcția unui sistem de alertă timpurie. Sistemul comunitar de schimb de informaţii în caz de urgenţă radiologică (ECURIE) este platforma pentru alertare rapidă și schimb de informații în cazul unei urgențe radiologice sau nucleare.

Statele membre sunt obligate să raporteze incidentele prin acest sistem. Nu au existat asemenea rapoarte în ultima perioadă“.

Cât de afectați sunt localnicii de lângă poligonul unde a avut loc explozia

Experții în fizică nucleară consultați de New York Times, într-un material publicat în 16 august, arată că informațiile oferite de responsabilii ruși sunt atât de vagi încât nu se poate spune cu siguranță că locuitorii din zona orașului Arkhangelsk sunt în mod sigur în pericol sau, dimpotrivă, sunt perfect în siguranță.

În chiar ziua accidentului, 8 august, Armata Rusă a dat publicității un comunicat, prin intermediul agenției de presă de stat TASS, în care spunea că un motor de rachetă a explodat, dar că nivelul de radiații era normal. Dar într-o postare pe internet, care a fost ulterior ștearsă, autoritățile municipale din Severodvinsk, oraș aflat la circa 40 de kilometri de poligonul de testare, au anunțat că nivelul de radiații a crescut pentru scurt timp.

Două zile mai târziu, Rosatom a dat publicității o declarație vagă, în care informa că cinci angajați ai săi au murit în urma unui accident legat de izotopi radioactivi.

Occidentul crede că ar fi vorba de explozia unui motor experimental de rachetă, cu combustibil nuclear, proiect cunoscut sub numele Skyfall. Noua rachetă de croazieră care ar fi explodat lângă Arkhangelsk este un proiect despre a cărui dezvoltare Vladimir Putin a vorbit anul trecut.

În spațiul public nu se știe însă ce tip de combustibil nuclear a fost folosit în motorul care a explodat. Iar lipsa acestei informații face greu de identificat natura reziduurilor radioactive care ar fi putut ajunge în aer și apoi în apă și pe sol în regiunea înconjurătoare.

Bruno Chareyron, directorul laboratorului CRIIRAD, un grup nonguvernamental francez care monitorizează riscul privind radiațiile, a declarat că este foarte probabil ca orice reziduu radioactiv rezultat în urma exploziei s-a depus deja în apă, pe sol și pe vegetația din zonă.

Dacă aparatul care a explodat era un mic reactor nuclear care folosea plutoniu sau uraniu drept combustibil, atunci ar emite în mediul înconjurător o serie de substanțe contaminante, printre care se află și iodul radioactiv, care este un factor uriaș de risc pentru cancerul tiroidian. Expertul a precizat însă că este foarte posibil ca motorul în cauză să fi utilizat alți combustibili.

„Din punct de vedere științific, este imposibil de răspuns la întrebarea privind riscul“, a spus Chareyron. Expertul i-ar sfătui pe localnicii din zona poligonului unde a avut loc explozia din 8 august să nu consume legume și fructe proaspete din regiune. Un sfat pe care autoritățile ruse nu l-au oferit populației.

Vineri, 16 august, Ministerul pentru Situații de Urgență de la Moscova a oferit o scurtă informare despre situația din Arkhangelsk, susținând că „situația este normală din punct de vedere radiologic, chimic și bacteriologic“. Autoritățile au inclus în mesaj și sfatul ca oamenii „să-și spele mâinile cu săpun mai des“, deși nu e clar dacă sfatul avea legătură cu riscul de iradiere sau era vorba doar despre o bună conduită privind igiena, comentează The New York Times.

Anunțul făcut joi, 15 august, de norvegieni, privind detectarea de urme de iod radioactiv în aer, în nordul Norvegiei trebuie pus în context. Astfel de urme de iod radioactiv ajung în Norvegia de câteva ori pe an, de la vechi teste nucleare sau scurgeri radioactive, ceea ce face imposibilă stabilirea clară a originii acestor substanțe radioactive.

În plus, Rusia nu a anunțat în mod oficial că explozia din 8 august a eliberat în aer izotopi de iod, informație care ar putea da indicii despre tipul de combustibil folosit în motorul noii rachete, chiar dacă locuitorii din regiune iau medicamente care să-i protejeze de contaminarea cu iod radioactiv.

Când guvernul nu-i ajută, rușii încearcă să se ajute singuri

În lipsa informațiilor oficiale credibile, rușii primesc sfaturi de la oameni de știință independenți.

Unul dintre ei este un profesor de matematică,  Aleksandr Iufriakov, care publică pe internet analize privind direcția și viteza curenților de aer din regiune din ziua exploziei. Bărbatul îi sfătuiește pe localnici să nu mănânce fructe de pădure, ciuperci, pește sau lapte de la vacile din zonă.

Vineri, mai scrie The New York Times, agenția rusă de meteorologie anunțat într-o declarație că „se crede“ că creșterea nivelului de radiații din 8 august la Severodvinsk a fost rezultatul „trecerii (prin zona, n.r.) a unui nor de gaze inerte radioactive“. Agenția a spus că norul s-ar fi dispersat rapid. Informația l-a îngrijorat pe profesorul de matematică, pentru că un nor radioactiv ar putea conține un amestec de substanțe contaminante, care s-ar putea depune pe sol și în apă în așa-numite „zone fierbinți“ greu de identificat. „Gândiți-vă cât de neplăcut ar fi ca grădina dumneavoastră să fie o astfel de zonă fierbinte. Guvernul tace, iar ceea ce a comunicat deja este contradictoriu, ceea ce înseamnă că este o minciună. Acest vid informațional creează panică“, a spus Iufriakov.

O avocată intervievată de The New York Times, deși furioasă pe guvern, nu s-a arătat surprinsă de tăcerea autorităților. „Nu pot spune nimic pentru că ar însemna să recunoască că au greșit și atunci ar trebui să plătească despăgubiri“.

Intervenția de după explozie amintește de Cernobîl

La spitalul regional din Arkhangelsk, unde răniții din explozie au fost tratați mai întâi, doctorii și asistentele nu au fost avertizați despre riscul de iradiere, a mărturisit o asistentă care nu a vrut să-și decline identitatea pe deplin de frica represaliilor din partea autorităților.

După primirea și tratarea răniților, medicii și asistentele au descoperit că halatele și restul echipamentelor purtate în timpul intervenției declanșau senzorii aparatelor de măsură a nivelului de radiații. Echipele medicale care au intrat în contact cu răniții au fost trimise la Moscova pentru tratament.

„Nu ne-au spus nimic!“, a povestit asistenta. „Apoi ne-au zis «vom spăla pereții și totul va fi în regul㻓.

Ca într-o crudă ironie a istoriei, accidentul nuclear și întreaga îngrijorare la nivelul opiniei publice, nu doar din Rusia, ci și din Europa, cel puțin, a apărut la 33 de ani de la accidentul de la Cernobîl și la câteva luni după difuzarea în întreaga lume a unei miniserii TV care a readus în prim-plan explozia reactorului 4 al centralei atomice din Cernobîl și modul în care autoritățile sovietice au încercat să ascundă adevăratele efecte și pericole ridicate de cel mai mare accident nuclear din istorie.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*