Coronavirusul nu atacă doar plămânii! Ce au constatat mai mulți medici români și străini după lunile de luptă cu COVID-19:

sursa foto: marionbrun, pixabay

Noul coronavirus nu atacă doar plămânii, ci afectează toate organele, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, profesorul de anatomie patologică Sabrina Zurac, directorul medical al Spitalului Colentina din București. Constatarea a rezultat în urma mai multor autopsii făcute de medicii de la Colentina pacienților infectați cu SARS-CoV-2. La aceeași concluzie au ajuns, însă, și mai mulți medici și experți în maladii infecțioase din străinătate. Într-un material publicat la sfârșitul săptămânii trecute de agenția Reuters, specialiștii străini au explicat cum noul coronavirus afectează inima, ficatul, dar și alte organe. Medicii citați de Reuters au spus și că recuperarea pacienților care au ajuns la terapie intensivă (ATI) poate fi lentă, incompletă, cu impact uriaş asupra calităţii vieţii acestora.

Ce au constatat medicii români de la spitalul Colentina. Profesorul Sabrina Zurac a explicat pentru Digi24 cum a afectat coronavirusul mai toate organele pacienților infectați care au decedat. „Infecția cu SARS-CoV-2 produce afecțiuni la nivelul tuturor organelor. Principalele afecțiuni sunt la nivel pulmonar și cardiac. La nivel pulmonar produce afectare alveolară și formare de mici cheaguri de sânge în vase mici, în urma cheagurilor apar zone de moarte a țesutului care era irigat cu sânge de vasul respectiv, la nivel cardiac inflamația pe care o produce virusul și afectarea directă a fibrelor musculare cardiace produce tulburări de contracție a peretelui inimii și tulburări de funcționare. La nivelul ficatului se constată o acumulare de grăsime care duce la o tulburare a funcției celulei hepatice și la afectarea capacității de detoxifiere a organismului, la nivelului rinichiului apar zone de necroză, care fac ca deșeurile toxice din organism să nu se mai elimine așa cum trebuie, iar în restul organelor peste tot unde apar microtromboze apar și zone de necroză, de moarte celulară care duce la disfuncția fiecărui organ în parte. Este un efect demonstrat al infecției cu SARS-CoV-2”, a spus medicul Sabrina Zurac

Au murit pacienți care ar mai fi trăit mulți ani. Directorul medical al Spitalului Colentina, Sabrina Zurac, a infirmat ceea ce se credea inițial, cum că doar persoanele foarte vârstnice sau foarte bolnave ar fi afectate de infecția cu SARS-CoV-2. Medicii de la Colentina au făcut mai multe autopsii unor pacienți cu stare de sănătate relativ bună, dar care au murit după ce s-au îmbolnăvit de COVID-19. „Dacă nu ar fi avut COVID, supraviețuirea, rata de viață era de 20 – 30 de ani. Am avut un caz, un tânăr de 35 de ani cu insuficiență renală cronică. La insuficiența renală cronică se face dializă, transplant, deci omul avea în față mulți ani de viață. Alte trei persoane au avut supraponderalitate, au avut câteva kilograme în plus, dar niciun obez, unul avea hipertensiune, unul diabet care necesita insulină și o doamnă care avea diabet zaharat, dar controlat doar prin alimenție. Acești oameni care aveau vârste între 40 și 57 de ani, erau oameni care ar mai fi trăit minimum 20 – 30 de ani”, a precizat medicul Sabrina Zurac la Digi24.

Ce au descoperit specialiștii străini. Pe lângă plămâni, coronavirusul care provoacă COVID-19 atacă multe alte organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale, susțin mai mulți medici și experți în maladii infecțioase, citați de agenția Reuters. „Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă şi pancreasul. Atacă şi inima. Atacă şi ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am înţeles aceste lucruri la început”, a declarat pentru Reuters medicul Eric Topol, cardiolog şi directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, din California. Pe lângă dificultăţile respiratorii, pacienţii cu COVID-19 pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar şi la inflamaţii severe, care afectează apoi numeroase organe interne. În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, cu un impact uriaş asupra calităţii vieţii pacientului. Manifestările ample şi diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, a spus medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago. Pacienţii care au fost plasaţi la terapie intensivă sau conectaţi la ventilatoare timp de mai multe săptămâni vor trebui să petreacă timp suplimentar în secţii de recuperare pentru a îşi recăpăta mobilitatea şi forţa fizică. Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfecţioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatură ştiinţifică din acest domeniu şi a descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 prezintă complicaţii neurologice, precum ameţeală, vigilenţă scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului şi gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune şi dureri musculare.

Distribuie acest articol:

Nu există comentarii

Lasă un comentariu

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked