După epidemie vine foametea? Cât de aproape este România de repetarea dezastrului din 1946-1947:

sursa foto: maxs94, pixabay

Agricultorii se confruntă cu probleme mari în această perioadă. Pe de-o parte, din cauza epidemiei de coronavirus, care îi împiedică pe mulţi să-și vândă produsele. Pe de altă parte, seceta prelungită le pune în pericol culturile. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat la Digi24 că trei milioane de hectare din culturile însămânțate în toamna anului trecut sunt compromise în diferite grade. Unii compară situația de acum cu cea din 1946-1947, când România, mai ales în zona Moldovei, a fost lovită de foamete. Se poate repeta în 2020 dezastrul de atunci?

Foametea din 1946-1947 a fost consecința mai multor factori. Seceta este doar unul dintre ei. Ceilalți au fost contextul geopolitic din acea perioadă, instaurarea regiului comunist în România și faptul că omenirea abia ieșise dintr-un război mondial. Astăzi avem o secetă comparabilă cu cea de atunci, dar și 74 de ani de descoperiri tehnologice. Atunci lumea se confrunta cu distrugerile provocate de un război mondial devastator, acum se confruntă cu o pandemie care a băgat toate țările lumii în criză economică. Comuniștii care veniseră atunci la putere în România nu erau preocupați de suferințele populației, ci doar să-și consolideze regimul politic dictatorial. Astăzi avem democrație în România, dar clasa politică, fie că vorbim de partidele aflate la putere, fie de cele din opoziție, pare că de multe ori pune interesele electorale pe primul plan.

Devreme.ro:  KIM JONG-UN TRĂIEȘTE ȘI TRIMITE MESAJE

Secetă cumplită, la fel ca în 1946? Seceta de anul acesta e la fel de rea precum cea din anul 1946, afirmă specialiștii din agricultură. De vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adăugat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și, dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută. Din păcate, veștile de la meteorologi sunt proaste. Daniel Alexandru, agrometeorolog, consultat de Digi24 a spus că nu vor exista cantităţi de precipitaţii care să acopere deficitul de apă din sol. Chiar dacă în luna mai vor apărea ploi locale, ele nu vor acoperi un deficit de apă acumulat în 7 luni şi jumătate. „Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie ca să nu ajungem într-o situaţie grea, aşa cum România a mai ajuns de-a lungul timpului. Iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1946-47, cunoscută ca foametea din 1947”, a declarat Costel Vânătoru, cercetător în agricultură pentru Digi24.

Ce spune ministrul actual al agriculturii? Peste criza determinată de epidemia de covid se suprapune și o secetă cumplită, extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani, a declarat Adrian Oros, ministrul PNL al agriculturii. Culturile cele mai afectate sunt cele de cereale la care se estimează o pierdere a producției de până la 50%. Aceasta va avea, evident, efect asupra prețurilor. „Deficitul de apă este foarte mare în zona Moldovei (n.r. la fel ca în 1946) și Dobrogei. Este un pericol ca să fie compromise culturile de toamnă într-un procent destul de mare. Am asigurat fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de secetă. Comitetele pentru situații de urgență locale evaluează care e dimensiunea pagubelor, ca să putem să despăgubim fără să producem inechități”, a declarat ministrul agriculturii la Digi24. Oros a precizat, însă, că nu sunt probleme legate de stocurile de alimente de bază, ba chiar sunt surplusuri la unele produse (lapte, carne de vită, ouă, carne de pasăre, legume), din cauza schimbării comportamentului de cumpărare al oamenilor în contextul epidemiei de COVID-19. „Fermierii nu au unde valorifica aceste produse, nu există cerere. E greu de spus ce să facă cu ele”, a precizat ministrul agriculturii.

Cum s-a ajuns la foametea din 1947? Totul a pornit în 1945, când guvernul comunist condus de Petru Groza a inițiat reforma agrară. Ca urmare a „reformei”, s-a produs o dezorganizare a muncilor agricole, întinse suprafețe de teren rămânând necultivate. În afară de aceasta, în ciuda armistițiului încheiat în septembrie 1944 și a eforturilor făcute pentru înfrângerea Germaniei naziste, România era considerată țară învinsă. Prin urmare, era obligată să livreze zeci de mii de vagoane cu alimente pentru necesitățile Armatei Roșii, după cum a explicat, pe comunism.ro, Florian Banu, doctor în istorie al Institutului de Istorie A.D.Xenopol din Iași. Așadar, terenuri nelucrate, tone de alimente trimise în URSS și, peste toate, una dintre cele mai prelungite perioade de secetă care au lovit vreodată România. În lunile iunie-iulie 1946, numeroși țărani, într-o încercare disperată de a obține o recoltă cât de mică, au arat suprafețele cu cerealele arse de secetă și au însămânțat din nou, folosind și ultimele rezerve de semințe. Spre disperarea populației, seceta a continuat cu aceeași intensitate, iar în august 1946 au început să fie raportate primele cazuri de moarte prin înfometare, a precizat istoricul Florian Banu.

Poate fi comparată situația de acum cu cea din 1947? După cum a explicat profesorul Banu, seceta din 1946 a prins țara cu rezervele de alimente epuizate. România a încercat să importe alimente în 1947, însă câțiva afaceriști fără scrupule nu au ezitat să facă avere din aceste importuri, speculând lipsurile celorlalți, a precizat Florian Banu. În afară de aceasta, puterea comunistă a gestionat prost ajutoarele primite din alte țări, interesele politice împletindu-se cu incompetența și birocrația. Astăzi, seceta va diminua drastic producția de cereale, dar, după cum a spus ministrul agriculturii, nu sunt probleme cu stocurile de alimente de bază. România face parte din Uniunea Europeană și din NATO, beneficiază de asistența și supravegherea acestor organizații. Sigur că populația îi privește cu suspiciune pe politicieni și nu e rău să rămânem vigilenți, dar situația politică și geopolitică nu se poate compara cu cea din 1946-1947. Există, însă, un pericol actual semnalat de ONU și relevat de New York Times: pericolul unei crize alimentare la nivel global, provocată de factori legați de pandemia de coronavirus (pierderea bruscă a veniturilor pentru milioane de oameni, prăbușirea prețului petrolului, a turismului, etc.) la care se adaugă schimbările climatice, violența și dezastrele umanitare din diferite părți ale lumii.

Distribuie acest articol:

Știrile fierbinți trebuie analizate la rece. Nu suntem primii care vi le dăm, dar încercăm sa fim primii care vi le explicăm. Cele mai importante informații se cer, uneori, completate și comentate. Dacă vreți să fiți alături de noi, vă puteți alătura comunității printr-un Like la pagina noastră de Facebook.

Nu există comentarii

Lasă un comentariu

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked