Politicienii români au început păruiala pentru banii de la UE, chiar dacă se plâng că sunt prea puțini.

sursa foto: presidency.ro

România ar putea primi aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană (UE), conform unui acord la care au ajuns șefii de state și de guverne din țările membre. E mult? E puțin? Am negociat bine? Depinde din ce parte a spectrului politic privești lucrurile. Președintele Klaus Iohannis, care a participat la negocieri, spune că este o sumă impresionantă, iar prim-ministrul Ludovic Orban vorbește despre sume de care România nu a mai beneficiat vreodată. Nici nu avea cum, pentru că niciodată nu s-au mai alocat bani refacerii economice de după criza COVID-19. Pentru simplul motiv că nu am mai avut o criză COVID-19. De partea cealaltă, reprezentanții PSD și ALDE spun că trebuia să primim mai mulți bani și că președintele Iohannis a negociat prost. Dar nu au niciun argument care să susțină că prezența lor la negocieri ar fi adus sume mai mari pentru România. Ba, din contră, putem spune, dacă ne uităm la toți anii în care PSD și ALDE au fost la guvernare.

Analiștii străini, pe care ne bazăm să fie mai obiectivi decât politicienii noștri, spun că acordul la care s-a ajuns are câteva probleme mari. Plus că leagă virarea banilor de îndeplinirea mai multor condiții. Ce trebuie să înțeleagă cetățenii români de aici? Păi să înțeleagă că România are promiși niște bani europeni ca să facă lucruri mărețe cu ei, dar realizarea acestora depinde de voința și priceperea politicienilor români. Care n-au dovedit, în toți anii scurși de la aderarea noastră la UE, nici voință și nici pricepere. În schimb s-au priceput de minune să se certe care să cheltuiască banii respectivi pentru a-și atinge scopurile electorale.

Ce bani ar trebui să primească România. În total, din 79,9 miliarde euro, câți ar trebui să primească România, aproximativ 16,7 miliarde de euro sunt bani rambursabili (sub formă de împrumut, dar în condiții mai avantajoase) și aproximativ 63,2 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile. Altfel spus, 46,4 miliarde de euro sunt din Bugetul multianual 2021-2027 (Fonduri nerambursabile). Aceste fonduri sunt destinate pentru Politica de Coeziune, pentru Politica Agricolă Comună, precum și pentru aplicarea planului Green Deal. Alte 33,5 miliarde de euro sunt din Pachetul de relansare economică de după criza COVID-19. Dintre acestea, 16,8 miliarde de euro sunt granturi (bani nerambursabili) și 16,7 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Ce probleme are acordul la care au ajuns șefii de state și de guverne. Potrivit mai multor experți citați de AFP, acordul la care au ajuns șefii de state și de guverne din țările membre ale UE are cel puţin cinci imperfecţiuni:

1. Suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania. Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei grupului aşa-numit al ”frugalilor” – Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda – suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.

2. Controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocaţi. Pentru a elimina reticenţele frugalilor (adepții austerității), care consideră că ţările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunţat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european.

3. Un subiect discutat la summit a fost şi condiţionarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria şi Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispoziţiile pe această temă. Mecanismul convenit rămâne prea vag pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts.

4. Cei 27 de şefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, programele destinate inovaţiei, economiei digitale şi mediului au scăzut în anvergură.

5. În faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau. Dintr-odată, celelalte ţări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar.

Ce a declarat președintele Iohannis. „Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România. Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă, 79,9 miliarde de euro, pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de știut că o parte semnificativă din acești bani va fi folosită pentru relansare, pentru revigorare economică”, a declarat președintele.

Prim-ministrul, mulțumit de ceea ce a obținut președintele. „Viitorul sună bine pentru România şi pentru Europa. După zile de negocieri febrile a ieşit fumul alb şi Consiliul European a luat deciziile mult aşteptate de cetăţenii ţărilor din UE. Mulţumită eforturilor deosebite duse de domnul preşedinte Iohannis, România va beneficia în următorii ani de sume de care nu a beneficiat niciodată, aproape 80 de miliarde de euro.”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, citat de agerpres.ro.

Mai puțini bani pentru dezvoltare rurală. România are alocată pentru perioada 2021-2027 pentru componenta de dezvoltare rurală, Pilon II, cu un miliard de euro mai puţin. Acest lucru înseamnă că Programul Naţional Strategic trebuie elaborat cu atenţie, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros. „Acum, după deciziile luate azi noapte la Bruxelles, la un calcul pe care am încercat să-l fac foarte rapid, vom avea pentru acest Program Naţional Strategic, Pilonul I, adică pentru plăţi directe, 13,78 miliarde euro şi pentru Pilonul II – 7,01 miliarde euro pentru dezvoltare rurală, la care se adaugă Next Generation – 0,72 miliarde. Dacă ne uităm, avem cu un miliard de euro mai puţin faţă de alocarea 2014-2020 pentru componenta Pilon II dezvoltare rurală”, a spus Oros.

Tăriceanu susține că președintele a fost doar spectator. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat atitudinea președintelui Klaus Iohannis la negocierile liderilor europeni privind bugetul UE pe următorii 7 ani și fondul de relansare economică. „Dl Iohannis ne-a anunțat că după lupte seculare care au durat 4 zile și 4 nopți, România a repurtat un mare succes la Bruxelles. În primul rând, am mari semne de întrebare că dl Iohannis a negociat ceva! Cu toții știm că dl Iohannis este doar un spectator la aceste negocieri și că este recunoscut pentru marea calitate că nu pune întrebări și acceptă în final ce i se dă! (…) din câte am reușit să citesc printre rânduri în media internațională (în cea românească deja a început fiesta și ridicarea soclului pentru statuia lui KWI) rezultatele noastre nu sunt chiar atât de spectaculoase. Pentru o țară care este acum a șasea ca mărime în UE alocarea este destul de modestă. Ca să nu mai spunem că toate aceste sume au destul de multe condiționări și aprobări suplimentare!”, a scris Tăriceanu pe Facebook.

Critici și de la USR PLUS. Dragoș Pâslaru, europarlamentar din partea USR PLUS a scris într-un articol pentru digi24.ro că, pentru România, avem două moduri de a privi rezultatele acestui Consiliu European. „Pe de-o parte, dacă facem comparația cu alocările pe care le-a primit țara noastră în alte perioade bugetare, suma de 79,9 miliarde de euro pe care am obținut-o pentru 2021-2027 este o sumă-record. Alocarea este împărțită între cca. 63,2 miliarde de euro granturi și cca. 16,7 miliarde de euro împrumuturi. (…) Pe de altă parte, dacă facem comparația pre / post summit, imaginea este oarecum altfel. Față de propunerea de dinainte de Consiliul European, România pierde din alocarea de granturi. (…) România pierde granturi în valoare de cca. 2-3 miliarde de euro. Recuperează 100-200 de milioane de euro granturi pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, dar tot rămâne o pierdere față de poziția de dinainte de summit pe partea de granturi. Există o compensare prin împrumuturi mai mari, dar nu este același lucru, evident”, a scris Dragoș Pâslaru.

Eurodeputat PSD: România nu a existat în negocieri! Victor Negrescu, europarlamentar PSD, susține că România a pierdut prin decizia luată de Consiliul European privind bugetul și banii pentru refacerea de după criza COVID-19. „Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19. Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.

Distribuie acest articol:

Știrile fierbinți trebuie analizate la rece. Nu suntem primii care vi le dăm, dar încercăm sa fim primii care vi le explicăm. Cele mai importante informații se cer, uneori, completate și comentate. Dacă vreți să fiți alături de noi, vă puteți alătura comunității printr-un Like la pagina noastră de Facebook.

Nu există comentarii

Lasă un comentariu

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked