Ce boli aduce mai aproape de noi încălzirea globală

Mai multe insecte care transmit boli, mai multe infecții, afecţiuni respiratorii și chiar decese se înregistreză deja din cauza valurilor de căldură periculoase, arată studiile. Chiar și scepticii care nu cred în fenomenul încălzirii globale îi vor suporta consecințele, subliniază specialiștii.

Schimbările climatice ar putea conduce la creșterea nivelului de mercur în pește, arată unul dintre cele mai recente studii privind impactul încălzirii globale asupra sănătății, citat de publicația britanică „The Independent“. Este vorba în mod special de cod, ton și alți pești oceanici mari care, din cauza temperaturilor mai mari ale apelor oceanice, acumulează mai mult metilmercur periculos pentru sănătate în carnea lor. Explicația pare simplă: când apa e mai caldă, peștii mari folosesc mai multă energie ca să înoate, ceea ce necesită un consum mai mare de calorii și, deci, crește nevoia de hrană. Numai că hrana peștilor este încărcată cu mercur.

Mai precis, dacă temperatura apei crește cu un singur grad Celsius, și nivelul de metilmercur în cod este mai mare cu 10% și chiar cu 20% într-o specie de rechin numită câine-de-mare, consumat mai ales în Anglia, Franța, Italia și Belgia. Aceasta este concluzia oamenilor de  știință de la Școala Harvard de Inginerie și Științe Aplicate „John A. Paulson“ și de la Școala de Sănătate Publică Harvard.

Cum ajunge mercurul în ocean? Mercurul este eliberat în atmosferă în urma unor procese naturale sau produse de om, cum este arderea cărbunelui, de exemplu. Ei bine, aproape patru cincimi din totalul mercurului din atmosferă ajunge în apele oceanelor. Aici este convertit de microorganisme în compusul organic periculos numit metilmercur.

Microorganismele respective hrănesc peștii care, la rândul lor, sunt hrană pentru cei mai mari pești oceanici: cod, ton, câine-de-mare, iar aceștia acumulează cea mai mare concentrație de mercur din acest lanț trofic. Următorul este omul. Iar riscul cel mai mare pentru consumatorii de pește oceanic cu mercur apare la nivelul funcțiilor cerebrale, mai ales la copii.

Riscuri mari în oraşele europene

Dar impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane este mult mai mare de atât, au demonstrat mai multe cercetări realizate de-a lungul timpului. Una dintre cele mai ample din ultimii ani este cuprinsă într-un raport publicat în 2018 în revista de sănătate publică „Lancet“, care cuprinde lucrările a 24 de instituții academice și agenții ale Națiunilor Unite.

Din 2000 până în 2017, numărul persoanelor cu probleme de sănătate cauzate de căldurile extreme a crescut cu nici mai mult, nici mai puţin de 157 de milioane. Asta înainte, deci, de vara toridă din 2018 şi de valul ucigaş de căldură din 2019. Cele mai vulnerabile persoane sunt cele din ţări relativ prospere din Europa şi de la est de Mediterana, mai ales că aici există o populaţie vârstnică numeroasă la oraşe. În aceste zone, peste 40% din locuitorii de peste 65 de ani sunt vulnerabili la vremea prea caldă, arată raportul „Lancet“.

Dengue şi Zika nu mai sunt tropicale

Tot pe fondul schimbărilor climatice, acum există infecţii mortale care se „mută“ în locuri noi ale lumii. Cum se explică asta? Ei bine, chiar şi modificări mici ale temperaturilor şi ale nivelului de precipitaţii influenţează migraţia anumitor insecte sau microorganisme.

De exemplu, habitatele ţânţarilor care transmit febra Dengue s-au extins foarte mult. Boala Dengue se manifestă cu febră, dar şi cu dureri de cap, erupţii pe piele asemănătoare celor care apar în rujeolă şi dureri musculare şi articulare. Poate evolua în forme severe care duc chiar la deces.

Ameninţarea unei epidemii de Dengue există în prezent şi în Europa, după ce au fost raportate primele cazuri de transmitere locală a bolii în Franţa şi Croaţia în 2010, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În 2012, un început de epidemie a fost înregistrat pe insula Madeira, unde au fost confirmate peste 2.000 de cazuri. În plus, alte cazuri importate au fost detectate îm Portugalia şi în alte zece ţări europene.

Raportul „Lancet“ arată că şi Zika (boala care duce la malformaţii ale copiilor aflaţi încă în uter) se transmite mai uşor acum în SUA pe fondul climatului mai cald.

O altă boală extrem de periculoasă, holera, şi-a „mutat“ graniţele mai aproape de coasta Ţărilor Baltice, iar riscul de malarie a crescut acum şi la altitudini mai mari în Africa sub-Sahariană.

Iar cu cât umiditatea din aer este mai mare, cu atât se înmulţesc căpuşele, iar unele dintre ele transmit temuta boală Lyme.

De ce suntem tot mai alergici

Mulţi dintre noi pun alergiile pe seama aerului poluat din oraşe. Pe bună dreptate, dar nu doar aceasta este cauza. Un studiu din 2012 realizat de dr. Leonard Bielory, de la Universitatea Rutgers din SUA, arată că cu cât creşte nivelul de dioxid de carbon din aer, cu atât plantele produc mai mult polen şi de aceea sezonul alergiilor pare mai lung în prezent. De altfel, concentraţia de polen din atmosferă va creşte foarte mult, apreciază specialistul: în SUA va ajunge la 21,735 de granule de polen pe metru cub în 2040, în condiţiile în care în sezoanele alergiilor din anii 2000, această concentraţie era la numai 8.455 de granule pe metru cub.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*