Spitalele folosite în lupta electorală! De ce a modificat Parlamentul hotărârea privind starea de alertă:

sursa foto: cdep.ro

Nici măcar o epidemie gravă cum este cea de COVID-19 nu poate opri partidele din România să își urmărească neabătut scopurile electorale. Hotărârea Guvernului prin care este declarată starea de alertă și sunt impuse măsurile pentru combaterea epidemiei a fost adoptată, miercuri, 20 mai, de Parlament cu două modificări importante pentru bătălia electorală. La propunerea PSD, deputații și senatorii au inclus obligația ca Guvernul să furnizeze măști pentru familiile și persoanele defavorizate, dar acestea să fie distribuite de autoritățile locale, primării și consilii județene. De asemenea, tot la propunerea PSD, s-a introdus prevederea ca șefii spitalelor județene și municipale, aflate în subordinea autorităților locale, să nu poată fi schimbați din funcție decât de liderii locali. PSD deține puterea locală în 31 de județe din România, PNL în 8 și UDMR în 2.

Miza electorală a numirii șefilor în spitalele subordonate autorităților locale este uriașă. În aceste unității sanitare lucrează mii de potențiali alegători. Spitalele sunt între cei mai mari angajatori în multe dintre județele din România, majoritatea dominate de PSD. Astfel, soarta a sute de mii de oameni (dacă punem la socoteală și familiile angajaților din unitățile medicale respective) stă în pixurile directorilor numiți politic. De la începutul epidemiei de COVID-19, prin instituirea stării de urgență, ministrul Sănătății avea dreptul să îi schimbe pe șefii de spitale care nu dădeau randament în lupta cu coronavirusul. De acum, schimbările le pot face doar șefii politici din primării și consilii județene. PSD spune că, de fapt, nu a vrut să lase guvernul PNL, prin ministrul Sănătății, să își impună propriii săi directori politici.

Spitalele județene, angajatori strategici. Din păcate, așa arată România astăzi: cu o economie dezvoltată haotic, cu multe județe în care, dacă statul nu ar fi, nimic nu ar fi. Nu întâmplător, acestea sunt județele în care viața oamenilor depinde de bunăvoința baronilor politici locali. Spitalele județene, aflate în subordinea consiliilor județene, sunt un mijloc extrem de eficace de a controla electoratul. De ele depinde sănătatea oamenilor dintr-un județ, dar și traiul miilor de angajați (nu intră aici doar personalul medical) care câștigă un salariu lucrând în aceste spitale. Iar dacă în județul respectiv nu prea sunt alți angajatori, dependența crește.

O statistică prezentată de adevărul.ro în 2017 (și nu credem că lucrurile s-au schimbat fundamental de atunci) arăta că spitalul județean era principalul angajator în județe ca Botoșani, Brăila, Neamț, Vrancea și chiar Iași. În altele, precum Constanța, Dolj, Vaslui, Sălaj sau Suceava, spitalul județean era între primii trei angajatori. PSD deține puterea locală în toate județele enumerate, cu o excepție: Suceava. Județul cu cele mai multe îmbolnăviri de COVID-19 din România este condus de PNL.

Ce a modificat Parlamentul la hotărîrea privind starea de alertă. În primul rând, după cum au precizat specialiștii în drept, decizia Parlamentului de a modifica o hotărâre de guvern nu s-a mai întâlnit până acum. Toți spun că hotărârile de guvern sunt un act administrativ asupra căruia Parlamentul nu trebuie să se pronunțe. Dar totuși a făcut-o. Ceea ce arată disperarea de a nu scăpa din mână niște instrumente electorale.

Așadar, Parlamentul a impus voința PSD printr-un amendament care stabilește că rămâne în puterea administrației locale să numească, să suspende și să elibereze din funcție persoanele care ocupă funcții de conducere în spitalele și direcțiile de sănătate aflate în subordinea primarilor și a președinților de consilii județene. Guvernul stabilise că ministrul Sănătății are această putere în timpul stării de alertă, așa cum a avut-o și în timpul stării de urgență, când mai mulți șefi de spitale și de DSP au fost schimbați.

De asemenea, Parlamentul a decis prin vot că Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, va pune la dispoziția autorităților publice locale necesarul de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților administrativ – teritoriale respective. Altfel spus, Guvernul plătește măștile, însă la oameni ajung prin intermediul primarilor sau a președinților de consilii județene, cei mai mulți fiind de la PSD.

Votul a arătat că PNL nu s-a opus prea tare. Parlamentul a votat Hotărârea Guvernului privind încuviinţarea stării de alertă, cu cele două amendamente cu miză electorală propuse de PSD, cu 372 de voturi „pentru” şi 37 „împotrivă” și 7 „abțineri”. PSD are, în Senat și în Camera Deputaților, 202 parlamentari, PNL are 113. Totalul este de 465. Ținând cont de numărul mic de voturi „împotrivă”, rezultă că PNL nu s-a opus foarte tare amendamentelor electorale propuse de PSD. Sigur, liberalii vor argumenta că era nevoie ca Hotărârea Guvernului să fie aprobată, pentru ca măsurile stării de alertă să își producă efectele. Argumentul stă în picioare, dar, în același timp, nu credem că aleșii locali din cele 8 județe dominate de PNL nu sunt mulțumiți de propunerile PSD. Cu toții știu ce armă politică sunt spitalele locale.

Distribuie acest articol:

Nu există comentarii

Lasă un comentariu

Please be polite. We appreciate that.
Your email address will not be published and required fields are marked