Povestea Gretei Thunberg, eleva care se luptă cu liderii lumii ca să oprească schimbările climatice

O elevă din Suedia, Greta Thunberg, a reușit să inspire tinerii din întreaga lume să declanșeze acțiuni fără precedent împotriva schimbărilor climatice. Povestea adolescentei a devenit virală în urma unui protest solitar în fața Parlamentului suedez, în august 2018. La vârsta de numai 15 ani, Greta a decis să lupte împotriva încălzirii globale și a schimbărilor climatice, pornind un război cu guvernanții. Ea a dat naștere mișcării  atât de cunoscute în mediul online drept  #FridaysForFuture.

 Dacă adolescenta Greta a fost luată în râs de colegi și descurajată de părinți când a început greva școlară pentru climă, doar câteva luni mai târziu, ea avea să devină un model de determinare și inspirație. Vocea ei a început să se facă auzită, iar șefi de state și directori de mari corporații s-au văzut nevoiți să-i asculte părerile și criticile, față în față, la diverse întruniri. Banner-ul ei skolstrejk för klimatet (greva școlii pentru climă) a fost tradus în zeci de limbi, iar acum este susținută de tineri de pe tot globul.

 Greta Thunberg a fost întotdeauna un copil introvertit, diferit față de ceilalți. „În viața mea nu s-a întâmplat nimic”, își amintește ea. „Am fost întotdeauna acea fată din spate care nu spune nimic. Am crezut că nu pot face diferența pentru că eram prea mică”, mărturisește într-un interviu pentru The Guardian. Mama ei, Malena Ernman, este una dintre cele mai cunoscute cântărețe de operă din Suedia, iar tatăl ei, Svante Thunberg, este actor și autor. (numele primit fiind după Svante Arrhenius, om de știință premiat Nobel, care în 1896 a calculat pentru prima dată modul în care emisiile de dioxid de carbon pot duce la efectul de seră).

După ce și-a descoperit puterile remarcabile de convingere, Greta a făcut-o pe mama ei să renunțe la zborul cu avionul, iar pe tatăl ei să devină vegetarian. Ambii declară că au fost convinși de raționamentul copilei. „De-a lungul anilor, am rămas fără argumente”, spune tatăl ei. „Ea ne-a arătat documentare și am citit cărți împreună. Înainte de asta, chiar nu aveam niciun indiciu. Am crezut că avem rezolvată problema climatică ”, adaugă el. „Ea ne-a schimbat și acum schimbă mulți alți oameni. În copilăria ei nu a existat niciun indiciu despre ce avea să devină. Este de necrezut. ”

În jurul vârstei de opt ani, când a aflat prima dată despre schimbările climatice, Greta a fost șocată că adulții nu păreau să ia în serios problema încălzirii globale. Nu a fost însă singurul motiv pentru care a devenit deprimată câțiva ani mai târziu, dar a fost un factor important: „m-am tot gândit la asta și m-am întrebat doar dacă voi avea un viitor”.

 Greta povestește un episod care a marcat-o la școală: „mă gândesc prea mult. Unii oameni pot lăsa lucrurile așa cum sunt, dar eu nu pot, mai ales dacă există ceva care mă îngrijorează sau mă întristează. Îmi amintesc când eram mai mică, iar la școală, profesorii noștri ne-au arătat filme despre plasticul din ocean, urși polari înfometați și așa mai departe. Am plâns. Colegii mei de clasă au fost îngrijorați când au vizionat filmul, dar, când filmul s-a oprit, au început să se gândească la alte lucruri. Eu nu am putut face asta. Imaginile acelea mi-au rămas în cap”.

 A fost diagnosticată cu autism

În 2015, Greta Thunberg a fost diagnosticată cu Asperger. În cadrul unui discurs susținut la evenimentul TEDxStockholm, ea a mărturisit că a fost diagnosticată cu sindromul Asperger, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) și mutism selectiv. „Când aveam 11 ani, m-am îmbolnăvit. Am căzut în depresie, am încetat să mai vorbesc și am încetat să mai mănânc. În două luni am slăbit aproximativ 10 kilograme. Mai târziu, am fost diagnosticată cu sindromul Aspenger, tulburare obsesiv-compulsivă și mutism selectiv. Asta înseamnă că vorbesc doar când cred că este necesar. Pentru aceia dintre noi care suntem în spectrul autist, aproape totul este alb sau negru. Nu suntem foarte buni la spus minciuni și de obicei nu ne place să participăm la acest joc social. Cred că în multe privințe, noi, autiștii, suntem cei normali, iar restul oamenilor sunt destul de ciudați”.

Familia Gretei consideră sindromul Asperger o binecuvântare, deoarece îndepărtează distragerile sociale, fiind un avantaj pentru fiica lor faptul că se poate concentra asupra unei probleme, cum e cea a schimbărilor climatice. „Este  despre cine sunt eu. Dacă aș fi fost la fel ca toți ceilalți și aș fi fost sociabilă, aș fi încercat doar să încep o organizație. Dar eu nu pot face asta. Nu comunic foarte bine cu oamenii, așa că am făcut altceva în schimb”, declară adolescenta pentru The Guardian.

Tulburarea Asperger este caracterizată ca una dintre tulburările mai ușoare din spectrul autismului, în timp ce o persoană diagnosticată cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) simte nevoia de a îndeplini anumite rutine în mod repetat sau are anumite gânduri în mod repetat, numite „obsesii”. Mutismul selectiv este o tulburare de anxietate severă în care o persoană nu este în măsură să vorbească în anumite situații sociale, cum ar fi cu colegii de clasă la școală sau cu rudele pe care nu le vede foarte des.

La vârsta de 15 ani, Greta a tras un semnal de alarmă referitor la criza schimbărilor climatice printr-un gest extrem. Vocea ei s-a făcut auzită în urma unei acțiuni cu care majoritatea părinților nu ar fi de acord. Ea a reușit să transforme un lucru perceput ca fiind greșit într-o adevărată revoltă și unire de forțe. Chiulul de la școală, căci despre acesta vorbim, a ajuns să fie simbolul dorinței arzătoare a Gretei de a salva planeta. Și nu puțini au fost cei care au urmat-o în demersul ei, însușindu-și credințele și obiectivele adolescentei.

Cum a pornit războiul împotriva încălzirii globale

 Greta Thunberg, acum în vârstă de 16 ani, a devenit un simbol pentru elevii din întreaga lume. În august, anul trecut, după mai multe valuri de căldură și incendii care au afectat Suedia, ea a decis să nu meargă la școală până la alegerile generale de pe 9 septembrie. Tânara a cerut ca guvernul suedez să reducă emisiile de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris și a protestat în fiecare zi în timpul orelor de școală, în fața Riksdagului (Parlamentul suedez), sub sloganul Skolstrejk för klimatet (Grevă școlară pentru climă), inspirând și alți copii să participe la greve școlare pentru climat. După alegerile generale, Greta a continuat să facă grevă în fiecare zi de vineri, câștigând atenție mondială.  Drept urmare, în decembrie 2018, peste 20.000 de elevi au făcut greve în cel puțin 270 de orașe.

 Greva climatică a Gretei a fost inspirată de acțiunea tinerilor de la școala Parkland din Florida, care au ieșit din clase pentru a protesta împotriva legilor privind dreptul de a folosi arme de foc în SUA, legi care au permis masacrul din campusul lor. Astfel, în vara lui 2018, după un val de căldură record în nordul Europei și incendii de pădure care au făcut ravagii  până în Arctica, Greta a decis să acționeze. Prima zi a fost 20 august 2018. „Am pictat semnul pe o bucată de lemn și, pe fluturași, am scris câteva fapte pe care credeam că toată lumea ar trebui să le știe. Apoi m-am dus cu bicicleta în fața parlamentului și am stat doar acolo ”, spune ea în interviul pentru The Guardian. „În prima zi, am fost singură. Apoi, din a doua zi, oamenii au început să mi se alăture”. Copila și-a ținut promisiunea și a protestat în fiecare zi până la alegerile generale suedeze.

Unul după altul, militari veterani și oameni de știință au descris-o drept cea mai bună inspirație pentru mișcarea climatică în decenii. A fost laudată la ONU, s-a întâlnit cu președintele francez, Emmanuel Macron, a împărțit un podium cu președintele comisiei europene, Jean-Claude Juncker și a fost apreciată de cancelarul german, Angela Merkel.

„Adulții continuă să spună că sunt datori să le ofere tinerilor speranță. Dar eu nu vreau speranța lor. Nu vreau să fie plini de speranță. Vreau să intre în panică, vreau să simtă teama pe care o simt eu în fiecare zi. Și atunci vreau să acționeze, vreau să acționeze ca și cum ai fi într-o criză. Vreau să acționeze ca și cum casa lor ar fi luat foc, pentru că, de fapt, așa este”, a spus Greta în discursul „Casa noastră arde” susținut la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos. Acolo, în fața multor celebrități politice și sociale, dar și a numeroase vedete din domeniile business, bancar și entertainment, Greta a ținut un discurs memorabil. Și le-a indicat că ei sunt problema.

#FridaysForFuture a ajuns și în România

#FridaysForFuture este mișcarea inițiată de Greta Thunberg în august 2018 când adolescenta s-a așezat în fața Parlamentului suedez, la fiecare ședință, timp de trei săptămâni, pentru a protesta împotriva lipsei de acțiune în privința schimbărilor  climatice. Ea a postat tot ceea ce făcea pe Instagram și Twitter,  iar povestea ei a devenit virală. Mișcarea a ajuns și în România, primul summit al tinerilor pe teme de climă și energie a avut  loc pe 8 mai 2019, la Sibiu, chiar înaintea summitului liderilor europeni din 9 mai.

Tinerii adunați la Sibiu au participat la mai multe ateliere tematice, al competențelor și al calificărilor, Europa digitală, schimbările climatice, societățile echitabile și favorabile incluziunii. Peste 100 de tineri din diferite zone ale țării au participat la eveniment, alături de alți elevi din Germania, Belgia, Austria și Ungaria.

Mobilizarea tinerilor împotriva schimbărilor climatice a impresionat mai mulți lideri europeni. „Ceea ce faceţi este foarte impresionant, creaţi presiune şi de asta avem nevoie”, le-a transmis președintele Franței, Emmanuel Macron, care le-a promis și un compromise al șefilor de state și de guverne asupra problemei încălzirii globale. Alături de el premierii Suediei, Olandei, Belgiei şi Letoniei, precum şi alte oficialităţi, au lansat la Sibiu un apel comun la acţiune imediată împotriva schimbărilor climatice.

Controverse despre Greta

În ciuda succesului de care se bucură protestul Gretei Thunberg în rândul tinerilor din întreaga lume, există și voci care o contestă. Există jurnaliști, politicieni sau lobbyiști, care susțin că Greta nu este chiar ceea ce pare și că ea a fost propulsată în atenția publică de grupurile de mediu și de personaje cu interese de afaceri. Unul dintre cei acuzați că s-ar afla în spatele fetei este Ingmar Rentzhog, fondatorul unei rețele sociale ecologiste, „We Don’t Have Time”, care ar fi folosit legăturile sale cu Greta Thunberg pentru a strânge bani pentru compania sa. „We Don’t Have Time” a fost prima organizație media care a acoperit greva pentru climă a lui Thunberg”, a declarat antreprenorul într-un interviu pentru The Local. „I-am cerut să facă parte din echipa noastră pentru că am crezut că face lucruri grozave. Nu ne-am gândit că dacă o avem pe Greta în proiectul nostru, toată lumea va investi în compania noastră. Nu a fost deloc așa”, s-a apărat Ingmar Rentzhog. Acesta neagă exploatarea Gretei și spune că nu profitul a fost scopul său. De îndată ce a aflat că numele său a fost folosit fără permisiunea ei, Greta a tăiat toate legăturile cu compania și, de atunci, a promis să nu fie asociată cu interese comerciale. Familia ei spune că nu a fost niciodată plătită pentru activitățile sale.

În mediul online, au existat și alte atacuri grosolane asupra reputației și aspectului lui Thunberg. Obișnuită însă cu bullying-ul de la școală, Greta nu este surprinsă de reacții. „M-am așteptat când am început ca, dacă acest lucru va deveni mare, atunci va fi multă ură”, spune ea. „Este un semn pozitiv. Ne văd ca pe o amenințare. Asta înseamnă că s-a schimbat ceva în dezbatere și facem diferența.”

Greta Thunberg a fost proclamată cea mai importantă femeie a anului în Suedia în 2019, iar trei parlamentari norvegieni au nominalizat-o pe Thunberg pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2019.

În prezent, suedeza traversează Atlanticul pe o barcă pentru a participa la o conferință crucială privind schimbările climatice, la New York, conform BBC. Adolescenta a refuzat să călătorească cu avionul din cauza emisiilor de carbon pe care le generează acest mijloc de transport. „S-ar putea să am rău de mare și nu va fi confortabil”, a declarat Greta. Ea a spus pentru BBC că această călătorie cu vaporul trimite un semnal că „schimbările climatice sunt un lucru real”.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*